Cea mai „estompată” galaxie observată vreodată în Universul timpuriu

După Big Bang, Universul s-a extins și s-a răcit suficient pentru ca atomii de hidrogen să se formeze. În absența luminii provenite de la primele stele și galaxii, Universul a intrat într-o perioadă cunoscută sub numele de epoca întunecată cosmică.

Primele stele și galaxii au apărut câteva sute de milioane de ani mai târziu și au început să ardă ceața de hidrogen rămasă de la Big Bang, făcând Universul transparent, așa cum este astăzi.

• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
• De ce uneori zăpada pare albastră?

Cercetătorii conduși de astrofizicieni de la UCLA au confirmat existența unei galaxii îndepărtate și estompate, tipice celor a căror lumină a ars prin atomii de hidrogen; descoperirea ar trebui să îi ajute să înțeleagă cum s-a încheiat epoca întunecată cosmică.

O echipă internațională de cercetători condusă de astrofizicieni de la UCLA a confirmat existența celei mai estompate galaxii observate vreodată în Universul timpuriu.

Galaxia, numită JD1, este una dintre cele mai îndepărtate identificate până în prezent și este tipică pentru tipurile de galaxii care au ars prin ceața de atomi de hidrogen rămasă de la Big Bang, lăsând lumina să strălucească în Univers și modelându-l în ceea ce există astăzi.

Galaxia este una dintre cele mai îndepărtate identificate până în prezent

Descoperirea a fost făcută cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb al NASA, iar rezultatele sunt publicate în revista Nature.

Primul miliard de ani de viață a Universului a fost o perioadă crucială în evoluția sa. După Big Bang, în urmă cu aproximativ 13,8 miliarde de ani, Universul s-a extins și s-a răcit suficient pentru ca atomii de hidrogen să se formeze.

Atomii de hidrogen absorb fotonii ultravioleți de la stelele tinere. Cu toate acestea, până la nașterea primelor stele și galaxii, Universul a devenit întunecat și a intrat într-o perioadă cunoscută sub numele de epoca întunecată cosmică.

Apariția primelor stele și galaxii, câteva sute de milioane de ani mai târziu, a scăldat Universul în lumină ultravioletă energetică care a început să ardă, sau să ionizeze, ceața de hidrogen. Aceasta, la rândul său, a permis fotonilor să călătorească prin spațiu, făcând Universul transparent.

O perioadă crucială în evoluția Universului

Determinarea tipurilor de galaxii care au dominat acea epocă – supranumită Epoca de reionizare – este un obiectiv major în astronomia de astăzi, dar până la dezvoltarea telescopului Webb, oamenii de știință nu dispuneau de instrumentele sensibile în infraroșu necesare pentru a studia prima generație de galaxii.

„Majoritatea galaxiilor descoperite cu Webb până în prezent sunt galaxii luminoase, care sunt rare și despre care nu se crede că sunt deosebit de reprezentative pentru galaxiile tinere care au populat Universul timpuriu”, a declarat Guido Roberts-Borsani, cercetător postdoctoral la UCLA și primul autor al studiului, scrie EurekAlert.

JD1 este atât de estompată și atât de îndepărtată încât este dificil de studiat fără un telescop puternic. JD1 se află în spatele unui mare roi de galaxii din apropiere, numit Abell 2744, a cărui forță gravitațională combinată curbează și amplifică lumina de la JD1, făcându-o să pară mai mare și de 13 ori mai strălucitor decât ar fi fost altfel.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O treime din cele mai comune planete din galaxie s-ar putea afla în zona locuibilă

Telescopul Webb a surprins structura stelară a uneia dintre cele mai vechi galaxii din Univers

Telescopul Hubble a surprins o galaxie luminoasă care conține un nucleu galactic activ

Noi măsurători sugerează că galaxia Calea Lactee ar avea altă formă decât se credea